Sursă foto: supermen01.wordpress.com
În ultimul timp, foştii fjscei s-au abonat la ultima pagină a Adevărului de seară. Dacă alaltăieri am citit despre pasiunea sau talentul fostei mele colege Alina Stoica de a transforma nasturii în broşe (îi urez, cu această ocazie, la cât mai multe broşe vândute!), ieri seară am avut parte de o experienţă de lectură cu adevărat impresionantă: l-am cunoscut pe Şerban Anghene, omul care ,,A scris poezii pentru pisici", după cum sună şi titlul articolului. Pe acest artist (să-i zicem aşa, deşi în locul literei "r" ar fi fost mai potrivit un "u") îl cunoşteam, din vedere, din facultate. Paradoxal, nu am vorbit niciodată cu el, deşi sunt foarte puţine persoane din anul meu cu care să nu fi schimbat, măcar întâmplător, câteva vorbe. După cum spuneam, l-am observat de câteva ori pe holurile FJSC-ului pentru că, într-adevăr, e genul de băiat (?) a cărui prezenţă nu poate să nu fie luată în seamă. O să vedeţi puţin mai încolo de ce am pus semnul întrebării în paranteze. L-am investigat pe acest mare poet şi prozator (nu puteam să nu o fac după ce am citit acel grandios portret al său din Adevărul de seară) şi am descoperit că a dezvoltat, de curând, o relaţie online cu Bogdanf, oferind un premiu special la un concurs organizat de cel din urmă. Aveţi aici şi dovada.
Mă veţi întreba, mai mult ca sigur, ce legătură are acest Şerban Anghene a.k.a. "Supermen" cu blogul nostru şi cu echipa noastră. Blondul chiar spunea mai demult că aromadevestiar s-a îndepărtat de rolul său, acela de a fi o sursă de informare "from inside". Ei bine, paradoxal, Şerban Anghene e atras de fotbal (şi de badminton, dar asta e altă poveste, pornită probabil de la vehemenţa cu care susţine homosexualitatea). Ca şi celălalt mare scriitor fjscist, Petre Flueraşu. Cu ei şi cu Iliuţă Schiau în echipă, sigur am fi învins Teologia ortodoxă. Am fi fost acoperiţi pe toate posturile: poezie, proză, dramaturgie, eseistică, orice. Full options.
După cum am afirmat mai sus, susţine cu vehemenţă homosexualii deşi autoarea portretului nu îl întreabă nimic despre acest subiect: "Nu înţeleg de ce homosexualitatea este tratată ca o problemă. Este ca şi cum mie îmi place vanilia, iar ţie menta". Iată de ce am pus mai devreme semnul întrebării după cuvântul băiat.
Surse din cadrul FJSC-ului mi-au declarat că tânărul este îngâmfat. Fireşte, oricine a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun manuscris al unei persoane de sub 35 de ani trebuie să fie îngâmfat. Nu vorbeşte cu noi, plebea. Noi îi urăm cu toate acestea la cât mai multe premii, ca cel primit pentru sublima operă ,,Viaţa unui şef de departament povestită de fiul său, Supermen". Şi, la final, Inconfundabilul le oferă cititorilor săi o descriere unică a poetului pisicilor, ce-i drept, de mai demult, de pe blogul radioului unde lucra sau lucrează marele scriitor: "Când nu este pe teren si nici la facultate, sufera de o boala incurabila numita scris. Recent a suferit un roman acut si se simte apasat de amenintarea maligna a urmatoarelor. În plus, prevede izbucnirea unui sindrom dramaturgic. (...) Are plete saten si o pisica alba de 13 ani."
Postări
Nu stiu daca ai vazut, dar stirea despre Alina Stoica este scrisa de o alta colega de la noi din an, Florentina Ionescu. Nu ca ar fi ceva rau in asta. Cat despre marele prozator in viata, sa stii ca are o relatie cu o alta colega "superioara" noua, Denisa Morariu, sefa de promotie. La fel de ingamfata si ea. Asa ca sa le uram casa de piatra, in alta tara ca sunt prea destepti pentru noi, astia care nu citim zilnic cate un roman! Si noi, de frustrare, sa mergem la bere pe Motoare.:)
RăspundețiȘtergereFratele meu, nu mai incapeti de niste oameni care chiar fac niste lucruri... Chiar e asa de mica lumea asta incat trebuie sa ne luam de toti si de toate? Am fost si eu colega de facultate cu Serban, cu Denisa si cu voi de altfel... I-am cunoscut pe ei mai bine decat v-am cunoscut pe voi, ce-i drept.. cred ca de aceea am ceva mai multa autoritate in a spune ceva despre Anghene si Denisa, si anume ca sunt niste oameni extraordinari. Si da, ma simt mica si neinsemnata in prezenta lor, dar asta pentru ca sunt in stare sa le apreciez calitatile si pentru ca incerc sa ma ridic si eu la nivelul lor. In the same time, ma simt si foarte confortabil langa ei, pentru ca stiu sa fie niste prieteni foarte buni.
RăspundețiȘtergereBtw, cititi cartile lui Serban Anghene... merita. Nu cate una pe zi, Doamne Fereste... cand aveti timp...
Nu eu sunt autorul acestui post, de aceea il voi lasa pe inconfundabil sa se justifice pentru ce a scris, daca simte ca e necesar. Eu nu am nimic cu individul, nu-l cunosc si astfel, nu-mi permit sa-l ironizez. Aroma de vestiar trateaza in principal subiecte legate de sport, cu o infuzie subtila(sper) de caterinca. Uneori am reliefat si personalitati fjsciste care s-au remarcat prin penibilitate. Sa fie cazul si cu colegul tau?
RăspundețiȘtergereFiecare e [ne]vinovat pana la proba contrarie. Si punctul vostru de vedere poate fi la fel de corect ca si al meu. Ceea ce mie personal mi s-a parut putin cam deplasat a fost poate mai mult comentariul postat de cata decat postul in sine.
RăspundețiȘtergereOricum, fiecare are dreptul la opinie cum fiecare are dreptul sa se opuna acelei opinii. In privinta oamenilor, eu sunt totusi de parere ca inainte de a judeca din ce au scris altii, din ce se vede de la distanta, ar trebui sa acordam omului o sansa sa il cunoastem mai bine. Eu am avut norocul sa il cunosc pe Anghene mai bine, la fel si pe "colega superioara" si de asta pot sa spun ca va inselati. Si mie imi displac multi oameni, asta nu inseamna ca trebuie sa le subestimez calitatile.
Anyway, keep up the good work. Aveti un blog ok pe care il citesc de obicei cu placere. Am simtit nevoia sa comentez acum pentru ca mi s-a parut ca nu e corect ce scrieti, doar atat. :) O zi faina.
@ olivia
RăspundețiȘtergereAsa cum ai spus si u, fiecare are dreptul la opinie. Personal, nu am nimic cu Serban Anghene, cel despre care am scris postul. De altfel nu il cunosc decat din vedere. Ma bucur k ne citesti blogul si te asiguram k ideea noastra nu este sa facem misto de fostii nostri colegi. Eu imi respect colegii, m-am purtat intotdeauna frumos cu ei, dar in momentul in care spui niste lucruri precum: "Nu inteleg de ce homosexualitatea este tratata ca o problema. E ca si cum mie imi place vanilia, iar tie menta" sau pe blogul radio-ului unde lucrezi apare o descriere a ta precum cea pe care am publicat-o in postul meu, esti expus la ironii de genul celor facute de mine. De altfel si titlul romanului sau mi se pare extrem de amuzant, dar asta e o alta problema. In momentul in care afirmi public niste lucruri atat de comice, e normal k acelea sa aiba niste reactii. Sper sa ne citesti in continuare, numai bine
Will keep on reading. Nu e ca si cum sunteti mai putin interesanti pt ca ati postat ceva la adresa unui prieten bun. Fiecare cu parerea lui.
RăspundețiȘtergereDaca va pica in mana "Viata unui sef de departament..", give it a try. Merita.
Au revoir...
Sa ne citim cu bine.