Glasul gazonului - Episode II

O dupa-amiaza incordata si crispata. La etajul 6 al cladirii Politehnicii lucrurile se precipita. La iesirea din lift, se simtea deja in aer mirosul deontologiei, usa de la buda fiind larg deschisa. Chiar daca pe unii din ce prezenti mirosul ii inspira, iar pe altii ii inhiba, cu totii erau acolo cu un scop precis: sa treaca proba de foc a lui Conan. In acele momente de tensiune, o candidata a speculat puternica identitatea de brand a facultatii, transformandu-si parul in portdrapelul institutiei. In valvataia aceea de intamplari tragi-comico-absurde, si-au facut aparitia: un pas rigid, un zambet inconfundabil, o privire simbolica si o atitudine lejera. Era prima oara cand etajul 6 putea fi martor al unei asemenea descatusari de forte. Cei 4 si-au facut loc prin multimea, care desi nu intelegea inca importanta evenimentului la care asista, simtea ca ceva maret urma sa se intample.
Rand pe rand, Cei 4 au trecut prin testul de foc al lui Conan, fiind recrutati in armata verde-portocalie a acestuia. O armata, a carei initiative, precum participarea la Targul Educatiei, frizau penibilul absolut.
Dupa o perioada in care au experimentat viata de fjsceu, certandu-se pe la seminarii cu coana Radu biciclista, adormind la Mormoloc sau scarbindu-se la Bideu, Cei 4 incepusera deja sa se intrebe daca au facut alegerea potrivita. Practic, nu aveau pentru ce lupta, iar acest lucru ii afecta atat fizic, cat si la nivel psihologic.
In tot acest timp, Conan ii ignora complet pe Cei 4, concentrandu-se in special pe problemele administrative ale facultatii: Pe-trecerea-de-craci-uniti, Noaptea portilor cracanate sau FJSCloween(numele e deja penal asa ca nu trebuie sa mai umblu la el).
Intr-o zi, insa, privirea simbolica a facut primul pas spre iesirea din letargie a Celor 4. S-a apropiat usor incruntat de pasul rigid, rostind 8 cuvinte (daca am numarat bine) care au rasunat pana in strafundul inimilor verde-portocalii ale celor prezenti: "Strang oameni pentru echipa de fotbal a facultatii!"

VA URMA

The beginnings - Episode I

A fost odata un baiat, putin plesuv, dar cu un vis maret. Numele lui era Conan si era parintele barbarismelor. Ca orice baiat, isi dorea sa se imbogateasca. Deontolog de fel, s-a gandit sa-si deschida o facultate. Zis si facut! A recrutat-o pe Tantza, a inchiriat un etaj si a inregistrat numele afacerii la OSIM. Pentru ca "FISC" era ocupat, creativitatea l-a impins catre modificarea unei litere, transformand o denumire banala intr-un evergreen. In scurt timp, s-a format o echipa de profesionisti, care a pus bazele jurnalismului romanesc si a crescut generatii intregi de someri.
Dar pe atunci le lipsea ceva ... acel ceva care consfinteste identitatea unei organizatii. Le lipsea logotipul ... . Au urmat nopti intregi de framantari academice pana cand s-a ales logotipul ce avea sa isi faca loc in inimile invaluite in grasime ale viitorilor studenti. Alegerea a fost una dificila, cei cu drept de vot avand de optat intre actualul logotip si "piramida falusului", un concept destul de in voga si pe atunci in multe dintre salile de la etajul 6. Desi cei mai multi inclinau catre a doua varianta, a intervenit o problema de originalitate. Au existat unele voci care doreau sa inverseze piramida, iar asta a dus la inmuierea falusului, lucru inacceptabil pentru o institutie de o asemenea vigoare. Astfel, a fost ales logotipul care este purtat si astazi pe obrajii studentilor, studenti care nu s-ar fi putut bucura de egalitatea sanselor la nastere nici daca ar fi trait in regimul comunist.
Cu acest ultim obstacol trecut, nu mai ramanea decat problema initierii unei campanii agresive de promovare pe Tele7 ABC si pe Radio Romania Actualitati. Campania s-a dovedit a fi de un real succes, si in urmatorii ani, facultatea era asemenea unei gaini care naste pui vii: scotea specialisti pe banda rulanta, mai ceva ca la Avicola. Obisnuiti din facultate cu gainariile, acestia si-au facut loc in scurt timp intr-un domeniu aflat in plina dezvoltare. Si cam asa au stat lucrurile pana in 2006.
In toamna lui 2006, un pas rigid, un zambet inconfundabil, o privire simbolica si o atitudine lejera au fost depistate pe holurile lui Conan...

Sfarsitul primei parti
VA URMA

Iminenta reunire a lotului

Sunt incantat de rezultatul sondajului. Se pare ca fjsceii nu si-au pierdut increderea in noi. Sunt convins ca entuziasmul lor este dublat de cel al componentilor generatiei de aur, acum cand se apropie cu pasi mari iminenta reunire a lotului verde-portocaliu. Capitanul Alex Nedea este asteptat sa prezinte echipei programul de pregatire si regulamentul de ordine interioara (acesta va cuprinde sanctiuni pentru absenta de la antrenamentele echipei, pentru intarzierea la actiunile echipei, pentru echipament necorespunzator-vezi cazul Piti- pentru posesia de produse de panificatie in incinta bazei de antrenament-vezi cazul Lucica- sau pentru exces de agresivitate in teren-vezi cazul Juji). Sarcina capitanului nu este deloc una facila, avand in vedere ca echipa trebuie sa atinga varful de forma in primavara universitara. Pentru a-i veni in ajutor, voi propune in cadrul primei sedinte de antrenament un stagiu montan intr-un week-end, dupa sesiune.
Vreau sa-i asigur pe fanii nostri ca suntem constienti de sperantele pe care si le pun in noi si suntem hotarati sa practicam un joc cu care sa se mandreasca si cei mai putin fanatici fjscei.

2009 trambulina pentru 2010

Dragi fjscei, am ajuns la finalul unui an presarat cu realizari si esecuri, cu bucurii si dezamagiri, un an fara stralucire, insa un an insemnat din punct de vedere al spiritului, al unitatii si al daruirii echipei noastre. A fost anul in care ne-am propus sa castigam Cupa Universitatii, obiectiv in care am crezut cu totii cu tarie si inversunare. Nu am reusit ce ne-am propus. Unii ar spune chiar ca am esuat lamentabil, insa cei care au fost atunci pe teren stiu ce s-a intamplat, stiu ce au simtit. Si tocmai asta a fost realizarea majora a lui 2009. A fost anul in care s-a format prima echipa adevarata pe care a avut-o Coman in cei 20 de ani de activitate. O echipa care nu este unita doar de succese, ci o echipa care este capabila sa treaca peste dezamagiri imense si o poate lua de la capat, lasand capul in pamant, dorindu-si mai mult ca niciodata sa reuseasca ce si-a propus.
Am crezut ca aceasta generatie de exceptie se va destrama dupa modul dramatic in care am fost eliminati anul acesta, insa in astfel de momente se vede caracterul si unitatea oamenilor care formeaza o echipa.
Acum e timpul sa dam pagina si sa pasim cu incredere in noul an, constienti de dificultatea sarcinii pe care ne-am asumat-o si motivati mai mult ca oricand sa o ducem la capat. De data asta, lupta o dam cu noi insine. Un an nou mai bun! La multi ani!

Dl Intunecosu loveste din nou!

In atentia conducerii: consecintele sexului neprotejat

Dragi fjscei, ne asteapta vremuri grele. Am putea spune chiar ca reprezentativa de fotbal a FJSC-ului se scalda in ape tulburi, daca ar fi sa ne insipram din ultimele evenimente prin care a trecut colegul nostru Maneliu.
La insistentele noii noastre achizitii, Radu, am decis sa strangem o echipa si sa ne prezentam la usa Orificiului, mai ales ca baietii doreau o impacare. Zis si facut! Joi la ora 10 si-au mai facut aparitia la Drept Inconfundabilul, Smurfu, Radu, Ionel si Lucica. Dupa o incalzire marca Gaunosu am trecut la joc. Jurnalismul impotriva unei cete de trogloditi cu maiouri de aceeasi culoare. Confruntarea nu a avut istoric, singurul lucru demn de a fi amintit fiind reprezentat de accesele de turbare ale unui peizan de Berceni, care incerca in zadar sa atinga aceeasi temperatura intelectuala a adversarilor sai.
Stupoare, insa, la finalul confruntarii! Am auzit apelativul preferat al Abisului si stiam ca e de rau. "Baietilor", a rasunat glasul Pesterosului. Haul ne-a adus la cunostinta ca a decis ca anul acesta vor participa la Cupa doar studentii inscrisi la sport. Astfel, Craterul ne-a fortat sa ne inscriem la fotbal si sa bifam pana la sfarsitul anului universitar cele 20 de prezente necesare.

Singura veste buna vine din partea Reprezentativei Universitatii, acolo unde l-am putut revedea pe Manole, dand masura talentului sau, atunci cand muschii i-o permit. O adevarata placere sa urmaresti jocul reprezentativei. Circulatia balonului este atat de rapida, incat unii dintre baieti nu apuca sa spuna "sarumana dle adancu".
Hai ca l-am flatulat destul, ne vedem miercuri la Drept. Astept sa stabilim o ora convenabila pentru cel putin 6 insi.
Ultima fraza e cu dedicatie speciala pentru Inconfundabil: "Se ard in gaoz...si asta le ocupa tot timpul!"